tag:blogger.com,1999:blog-4004104577538281924.post7930162925381382001..comments2024-01-27T16:58:42.302+02:00Comments on Ce am mai citit: ☺☺☺ Petru Cimpoeşu - Nouă proze vechi ● Ficţiuni iliciteWilkins Micawberhttp://www.blogger.com/profile/09500535140352020460noreply@blogger.comBlogger2125tag:blogger.com,1999:blog-4004104577538281924.post-83880749653040079392010-04-08T15:45:12.216+03:002010-04-08T15:45:12.216+03:00@ Anton
Desigur, sunt printre ultimii care si-ar ...@ Anton<br /><br />Desigur, sunt printre ultimii care si-ar permite sa dea sfaturi unui autor. Am sa spun, totusi, ca sentimentalismul literar e una din caile sigure spre dezastru. Nici macar pe vremea lui Vlahuta sau Bratescu-Voinesti situatia nu era mult mai buna, da' mai trecea cate ceva. Azi, mai greu.<br /><br />Nu stiu daca trebuie sa 'va bateti capul' cu tendintele de lectura sau cu opiniile criticii, desi - sa nu ne ascundem dupa deget - si literatura (in forma ei de carte publicata spre a se vinde) e o marfa la care se aplica principii de marketing.<br /><br />In fine, si chestiunea prefetei e gingasa. Prea multe explicatii varate pe gatul subtire al cititorului il pot alunga repede. Sa nu uitam ca cititorul (mai ales cel contemporan) e sperios mai ceva ca o antilopa si poate fugi iute in directia taman opusa volumului care i se pune sub nas.Wilkins Micawberhttps://www.blogger.com/profile/09500535140352020460noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4004104577538281924.post-8773600147837416832010-04-08T11:54:30.384+03:002010-04-08T11:54:30.384+03:00Adevărul e că articolul postat de dumneavoastră ar...Adevărul e că articolul postat de dumneavoastră are pentru mine o onestă valoare pedagogică. Şi pe mine mă bate gândul - dar nu prea rău - să alcătuiesc un volum de proză scurtă. S-a strâns în timp ceva material. Numai că, la unele dintre texte am ajuns să cam strâmb din nas, iar la altele, pe care le găsesc publicabile, probabil că vor strâmba alţii, mai "antipatetişti". Acum, de!, accept şi părerile "antipatetiştilor", mai ales când aceştia se bazează pe zicerea că "bunele şi înălţătoarele sentimente sunt calea sigură către o literatură proastă". Îmi permit, totuşi, în naivitatea mea, să nu o iau ca pe o sentinţă absolută, deşi mi-e clar că afirmaţia conţine o mare doză de adevăr. O să găsesc, sper, cândva o cale de a lăsa să treacă în volum texte onorabile, deşi asta e o năzuinţă cam iluzorie, având în vedere varietatea gusturilor. Din păcate - sau din fericire, cine ştie? - n-am stat eu să-mi bat capul prea mult în privinţa tendinţelor de lectură a publicului sau să fiu atent la trendurile care se mai poartă prin literatură, din viziunea de elită a criticii. Oricum, proiectul meu e destul de vag iar realizarea lui, dacă va veni vreodată, e menită a se produce într-un viitor destul de nebulos şi îndepărtat.<br />Acestui ipotetic volum i-am scris deja un soi de cuvânt înainte, sau mai degrabă am făcut o ciornă pentru o asemenea predoslovie. Chiar mă întrebam dacă un demers literar de genul ăsta şi-o mai afla rostul în literatura noastră de azi şi nu pare ceva desuet. M-am bucurat să văd că şi alţii recurg la aceste chestiuni şi o astfel de întreprindere nu pare deloc deplasată, ba dimpotrivă e receptată bine de cititor. Bine, acum e important şi cine, şi cum o scrie. Iar mie unuia îmi place cum şi ce scrie domnul Petru Cimpoieşu, deşi unii îl găsesc cam uşurel şi nesemnificativ. Mă rog, păreri şi păreri.Antonhttps://www.blogger.com/profile/01784891813866506588noreply@blogger.com