tag:blogger.com,1999:blog-4004104577538281924.post1611633081445117006..comments2024-01-27T16:58:42.302+02:00Comments on Ce am mai citit: ☺☺ Constantin Popovici - Mamă, te rog să nu plângiWilkins Micawberhttp://www.blogger.com/profile/09500535140352020460noreply@blogger.comBlogger2125tag:blogger.com,1999:blog-4004104577538281924.post-57493065109355935862011-04-24T23:06:01.108+03:002011-04-24T23:06:01.108+03:00nice post. thanks.nice post. thanks.Anonymousnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-4004104577538281924.post-53323716598885767282011-04-21T20:26:26.565+03:002011-04-21T20:26:26.565+03:00Cunosc și această carte, și am fost prezent la la...Cunosc și această carte, și am fost prezent la lansarea ei, la Ploiești, prin august-septembrie 2010, dacă nu mă înșel(sunt și eu un fel de culturnic prahovean).<br />La ditamai Casa de Cultură a Sindicatelor, în sala cea mare,de plen, vreo-sută și ceva de locuri ocupate, mulți vârstnici,cor de copii(de liceu), muzică(de pian), camere Tv, decorații pe pernițe,plus M. Cărtărescu, in personam(de umplutură, cu volumul său ”Nimic”).<br />Directorul editorial en chef de la Humanitas, prezintă cartea d-lui C. Popovici, ca pe o revelație a (pseudo)memorialisticii momentului. Aplauze, poze,autografe, etc.! <br />De bună credință, acord proaspătului uns autor, prezumția valorii estetice, îi cumpăr op-ul, îl citesc și - fiasco!<br />Flash-back:<br />Cu două luni în urmă, într-un spațiu mult mai restrâns și în condiții logistice net inferioare, participasem, în aceeași urbe, la lansarea unei cărți pe care v-o semnalam și Dvs.,într-o postare anterioară, ”Poveste de doi Biți”.<br />Nu-i fac apologia, nu este, până la urmă, decât un exercițiu ludic, o ”glumă” de nivel superior, fără vreo relație (din păcate pentru ea!), cu ororile, incontestabil reale, ale totalitarismului. Dar foarte originală stilistic și tematic, chiar, apropo de discuția despre originalitate, de la volumul ”Cinema” .<br />Ce să mai înțeleg?<br />Că editurile puternice susțin și îndrumă piața cărții, chiar cu riscul promovării sub-valorilor, uneori cu complicitatea tăcută a criticii oficioase (nu este, bineînțeles, cazul Dvs.)?<br />Că, în economia, și în literatura de piață, reclama, întemeiată sau falsă, e sufletul comerțului?<br />Că un așa zis factor etic, poate prevala esteticului (temă dragă tuturor stângiștilor, la noi, de la Gherea încoace)?<br />Că nivelul de educație și cultură tot mai scăzut, combinat malefic cu atracția copilărească a unei părți imature biologic, a criticii românești, pentru matrici și demersuri textualiste de care Occidentul s-a lepădat și se leapădă, treptat,a deschis larg calea proliferării golăniei antropoide,a elucubrației și dejecțiilor zise literare (gen ”Băgău”, ”Nu știu câte zile” ori ”Sânge Satanic”?)<br />Că, de ani buni, facem topuri câștigătoare și promovăm ”cărți ale anului”, nu dintre cele mai bune, cu adevărat (unde ne sunt capodoperele?),ci dintre acelea relativ onorabile, pe care le avem, volens-nolens,la dispoziție.<br />Și, dacă este așa, ce se mai poate face? Că, doar, economic și social vorbind, trăim timpuri grele, timpuri cvasi-imposibile.<br />Ori, dacă e să-i dăm crezare lui Starobinski, ”imposibilitatea de a trăi, dtermină posibilitatea de a scrie”(bine...?)<br />Lectorul anonim bulversatAnonymousnoreply@blogger.com