luni, 10 septembrie 2007

☺☺☺Mihail Gălăţanu - Mireasa fără corp

Pe la sfârşitul anilor ’90 poetul Mihail Gălăţanu declanşa un mare scandal în mica noastră lume culturală cu versurile din ciclul O noapte cu patria, ba chiar dacă memoria nu mă trădează, s-au depăşit atunci graniţele acelei lumi provinciale şi s-a ajuns până la o sesizare depusă la organele de procuratură pe motiv că textele autorului sunt obscene. Între timp scandalul s-a stins şi de autorul de-burgezi-epatantelor versuri „Între obcinele Bucovinei luată cu japca,/ buciumul sună cu jale./ Buciumul care desface bucile tale/ şi-ţi bagă-năuntru specificu’ national” n-am mai auzit/citit mare lucru, cu excepţia volumului de proză Strada Plantelor (altă ispravă blasfematorie, de data aceasta la adresa poetului nostru naţionale).

M-am bucurat să văd că autorul nostru e încă activ, ba mai mult, scoate în continuare cărţi de proză - e cazul cu Mireasa fără corp (Editura Muzeului Literaturii Române, 2006). Trecând repejor peste aluzia eminesciană din titlu (atâta că la luceafăr îl aveam şi pe Miron, iar „mireasa” era „frumoasa”), e de spus dintru început că avem de a face cu un roman cu o tramă narativă extrem de simplă. Personajul principal, autorul-povestitor, e un marginal, şomer mereu fără un ban în buzunar, dar boem în felul lui, ducând o viaţă luată cam à la légère în garsoniera lui sordidă din piaţa Râmnicu Sărat (undeva prin cartierul bucureştean Titan). Trec iarăşi repede peste vaga înrudire de sânge a acestui ins cu Mite Cafanu al lui Radu Aldulescu din Amantul colivăresei. Existenţa personajului nostru e marcată de întâlnirea cu Claudia Ene, o tânără din Galaţi cu care bărbatul trăieşte o frumoasă - şi fierbinte - poveste de dragoste (iertat să-mi fie clişeul de tabloid) şi de reîntâlnirea cu Iepuraşul, un vechi prieten, ajuns om de încredere al unui chinez cu afaceri în România. Claudia dispare însă în mod misterios în timpul unei croaziere pe Dunăre, iar iubitul ei face pe detectivul particular încercând s-o găsească. Isprăvile detectivistice îl duc la morgă, unde nu se dă în lături de la o aventură carnală cu doctoriţa-medic legist Hortensia. Între timp Iepuraşul îl plasează şi pe el la chinez şi pleacă tustrei în Orientul îndepărtat într-o călătorie de afaceri (ruperea de ritm niţel senzaţionalistă prilejuită de acest episod ne duce cu gândul la aventurile din Corăbii de fum, corăbii de lumină a lui Marin Anton).

De prisos să spun că tânăra gălăţeancă nu poate fi găsită şi devine, treptat, o obsesie, o fata morgana, efect potenţat de întâmplările de la limita realului cu oniricul trăite de narator în Orient. O scriere reuşită pe latura ei realistă şi doar suportabilă atunci când scriitorul o ia pe arătura fantasticului în căutarea Claudiei, făptura care se opune principiului habeas corpus.

2 comentarii:

dorothea spunea...

Tocmai v-am descoperit blogul şi l-am frunzărit şi citit cu mare plăcere. Sper ca o să mai biruie gândul din când în când şi o să mai scrieţi despre cărţile pe care le-aţi mai citit.

Micawber spunea...

Gandul de a scrie despre cartile citite mai biruie din cand in cand, dar din pacate lipsa de timp biruie si mai des...

Sper sa apuc cat de curand sa scriu si despre alte carti pe cale le-am citit.

Va multumesc pentru cuvintele frumoase, dar sa stiti ca nu ma deranjeaza observatiile critice - nu va sfiiti sa scrieti si ce nu va place.