duminică, 6 ianuarie 2013

☺☺Tudor Călin Zarojanu - Mass Media Insider


În Mass Media Insider (Polirom, 2012) recurge la o strategie narativă destul de ieftină pentru a-şi vinde memoriile de lucrător în presa ultimelor două decenii. În loc să ia ca pretext găsirea unor scrisori într-un scrin negru (ah, ideea asta parcă a mai avut-o cineva acum vreo şaizeci de ani), autorul imaginează un personaj pe nume Ştefan Barak, alter ego transparent, care îi trimite, între 16 mai 2007 şi 8 iunie 2010 nici mai mult, nici mai puţin de 361 de mailuri cu „poveşti” şi „personaje” din jurnalistica autohtonă. Scriitorul n-ar fi făcut, chipurile, decât să pună diacritice şi să stilizeze materialul, deşi nu se poate abţine să ne spună că ar lucra şi el în domeniu şi, ca detaliu de evidenţialitate, ne poate spune că relatările lui Barak sunt veridice.

Ceea ce urmează după introducere e o mini-istorie a presei de la noi în care singurul efort notabil de ficţionalizare pare să fie reprezentat de schimbarea numelor personajelor şi instituţiilor. Modificările nu sunt într-atât de mari încât cititorul să nu le poată decripta destul de uşor pe toate, ceea ce ar putea dovedi o intenţie răutăcioasă, mai ales în cazul eroilor portretizaţi într-un chip nu foarte favorabil lor. Există şi câteva situaţii în care efortul hermeneutic e mai dificil, dar acesta e mai ales cazul etichetelor aplicate unor oameni şi publicaţii care oricum nu mai stârnesc interesul nimănui, poate cu excepţia specialiştilor în istoria domeniului. Oricum am lua-o, lectura volumului se transformă într-o joacă destul de monotonă de-a ghici cine-i personajul, iar satisfacţiile pe care le poate aduce acest gen de activitate sunt în cel mai bun caz modeste.

Nu e, desigur, nevoie de însuşiri detectivistice pentru a pricepe că Iulian Chirvase de la Complementul e Ion Cristoiu de la Suplimentul [literar-artistic al Scânteii tineretului], Stere Ţenea e Stelian Ţurlea, Andrei Pleşa de la Lumina e Adrian Păunescu de la Flacăra, Ilie Roşu e Ion Raţiu, Tatiana Şerban e Tia Şerbănescu, Doina Şapcă e Doina Bâscă, Ţara Liberă e România Liberă, Titi Rusu jr., Toma Roman jr.,  Contra TV este evident PRO Tv, Zilnicul este Cotidianul etc. etc. etc. Mă opresc aici, pentru că enumerarea ar putea cuprinde sute de nume. Matricea cărţii e alcătuită din relatarea unei puzderii de întâmplări de prin redacţii. E o lume pestriţă şi în continuă mişcare, ziarele şi revistele apar şi dispar în ritm rapid, se fac şi se desfac camaraderii, există grade diferite de solidaritate umană.

Intenţia e vădit satirică. Autorul mizează pe umor, deşi rezultatele sunt de cele mai multe ori modeste, de calitatea întâlnită cel mai adesea în scheciurile de televiziune, şi nici acelea din cele mai inspirate:

Pe la începutul lui februarie au început să bântuie nişte zvonuri: ba că ne relansăm, ba că ziarul va fi vândut, ba că vine altă echipă managerială. Roşu, pe care-l văzusem rareori, a început să cam apară pe-acolo şi s-o convoace pe Tatiana la discuţii în care îi reproşa că ziarul „ţine“ cu PD. „— Prin ce? — Uite, aţi scris de ei! — Păi, e partid parlamentar, e la putere, nu e normal să zicem ce fac? — Da, da’ de ce i-aţi dat poza lui Roman pe prima pagină? — Păi, e şi poza lui Ciorbea!
— Da, dar… Roman arată mai bine!“

Un grup distinct de bucăţi îl formează cele în care Călin Tudor Zarojanu Ştefan Barak intervievează academicieni şi unde zelul umoristic este mai temperat, fără ca asta să aducă implicit un spor calitativ. Mass Media Insider ar putea constitui un fragment consistent de istorie jurnalistică aparent apocrifă, însă esteticeşte vorbind e o realizare mediocră. Volumul rămâne totuşi interesant dacă îl judecăm în raport cu transformările care zguduie breasla de vreo cinci ani încoace, de când presa scrisă a dispărut în cea mai mare parte, iar cea de televiziune sau online e în mare suferinţă calitativă. Din motivele cunoscute, e greu de crezut că peste vreo 20 de ani va mai avea cineva un asemenea material de adunat într-o carte. 

Niciun comentariu: