Cred că n-o să se facă gaură-n cer dacă pun şi eu o postare la modă, trendy şi în tendinţe (vorba unui autor român dispărut nu demult) pe o temă fierbinte a acestor zile, lansarea iPhone 5. Am şi un fel de justificare morală căci, amator de gadget-uri, mi-am luat iPhone din prima generaţie nu la multă vreme după ce a apărut pe piaţă. Îl am şi acum, merge foarte bine, nu-i vina lui că în unele zone reţeaua 3G e proastă. Cu riscul de a provoca zâmbete, dezvălui că am şi citit cărţi în format pdf pe micul display al telefonului cu pricina. Dar asta o spun numai pentru a arăta cât sunt de cult.
Au apărut de atunci şi alte aifoane, cel mai nou a fost dat la iveală ieri. Este – dacă e să te iei după prezentări, chiar după cele mai puţin entuziaste – o mică bijuterie. E cu juma’ de inci mai mare ca precedentul (să nu te chiorăşti privind la el), e cu 18% mai subţire, ca pentru oamenii aşijderea, are – ţineţi-vă bine – procesor A6, mai tare decât iPad-ul, dar ce nu mai are.
Toate bune şi frumoase, dar aparatul ăsta îşi are şi el (in)dependenţa lui, trebuie alimentat sau sincronizat sau vrei să-l conectezi la alte dispozitive. Aici e buba. Noul iPhone are şi un nou tip de mufă, pe bază de conector Lighting, care, după cum ni se explică, e mai frumoasă şi mai luminoasă decât cea veche. Ce contează că toate celelalte angarale ale utilizatorului, de la automobilul unde îi place să-şi conecteze iPhone-ul la sistemul audio până la cine ştie ce docking station au mufe din acelea vechi cu 30 de pini? Nu-i nimic, ni se va spune, are Apple grijă, au scos adaptoare (deşi gurile rele şoptesc că ele nu asigură o compatibilitate totală).
Aşadar, de-ar fi să mă procopsesc cu un iPhone din astea noi, ar trebui să-mi iau încă un adaptor. Unde merge mia, merge şi suta, nu? Ca şi cum casa mea n-ar fi de pe acum un adevărat muzeu al adaptoarelor. Adaptor pentru aia, adaptor pentru ailaltă, cred că la ora actuală nu-i gospodărie să n-aibă 10-20 de adaptoare, asta ca să folosesc cifre conservatoare. Iar toate aceste dispozitive sunt diferite între ele şi de neînlocuit. Tremuri de groază că ai putea să pierzi sau să ţi se strice adaptorul de la aparatul de fotografiat sau de la camera video, de la laptop sau de la routerul wireless, de la încărcătorul ţigării electronice sau de la aparatul de bărbierit. Un dezastru la fel de mare nu poate provoca decât dispariţia unei telecomenzi, un alt obiect prezent în casa noastră în infinit de multe variante. Nu de alta, dar rămâi cu buzele umflate şi pas’ de mai foloseşte obiectul respectiv principal până nu înlocuieşti dispozitivul cu un altul la fel.
Cam aici băteam cu progresul din titlu. Am uneori senzaţia că fiecare lansare de produs nou ne scufundă şi mai adânc într-un ghetou din care nu ştiu cum se poate ieşi. Cum ar fi o lume în care să existe unul, hai două sau trei adaptoare mari şi late? Probabil mi se va aplica pe dată diagnosticul de incompetenţă tehnică, dacă cel de reacţionar nu mi-a fost deja pus. Până una, alta, rămân la iPhone 1. şi da, îmi plac gadget-urile, să se consemneze şi asta.
8 comentarii:
Am râs.
'Cum ar fi o lume în care să existe unul, hai două sau trei adaptoare mari şi late?'
Păi ar fi cam ca în lumea în care ai 3 extensii 'mari și late' (document, poză, video - în mare, să zicem) și nu un catralion pentru care ai nevoie de două catralioane de programe; ar fi cam ca în lumea în care, atunci când ajungi la raionul de brânzeturi în hyper-piață, nu te uiți cruciș și începi să hamletizezi la cele jdemii de procente de grăsime din unt, fără să știi pe care naibii să-l iei, sau atunci când ești la raionul de șampoane și te miri de ce o fi scriind pe toate cutiile toate plantele lumii, dar pe nici unul clar, alb pe negru, șampon (să nu care cumva să te pomenești cu vreun gel de duș, 'conditioner' și ce-o mai fi pe acolo). Cam așa ar fi.
Numai că, bineînțeles, cei care fac șampoane, adaptoare, pixuri ș.a. știu că 'lumea e diversă' - motto ales, parcă, de Liiceanu în caz că ar avea nevoie de un blazon, asta în treacăt fie spus, pentru un strop de culoare și de haz indigen -, iar dacă lumea își permite diversitatea cu atât mai mult epăl o va dori, tatuată cu măr cu tot. Și acum, dor nu am dori să fim uni-formizați pe tipic chinezesc, nu se poate tovar'șe.
Apropo de apple. La prezentarea multi-media a lui iP5, un nene, nu i-am reținut numele, începuse să vorbească despre procesor - A6, să te întrebi cât consumă pe oră, nu alta -, iar senzația mea, de individ care nu știe nici cum apar literele pe ecranul ăsta din fața mea, a fost că tipul ăla nu prea știa ce să-mi spună. În alte cuvinte, că nu exista o punte, un limbaj, o metodă de a înțelege ce-i cu procesorul nici între mine și el și, cu atât mai mult, nici între el și procesor. Senzația - căci senzație fuse, o biată impresie - că în spatele eufemismelor și a superlativelor angajatul apple nu știe, nu înțelege, nu cunoaște CUM funcționează aparatul exact în aceeași măsură în care eu nu știu cum mi se digeră mâncarea în stomac.
Deh, mare iluminare nu o fi, e arhidisputată&discutată tema înstrăinării omului față de tehnica pe care o poate doar mânui, însă m-a impresionat contactul viu - pe cât de viu e un video pe youtube - și nu doar livresc cu această cestiune.
@ Anonim
Multumesc pentru comentariul substantial si - mai ales - pentru pomenirea fie si in treacat a lui G. Liiceanu, acest indispensabil guru, acest nou Ceahlau al culturii noastre.
Postarea mea a fost o sarja, o manifestare a neputintei omului simplu in fata tiraniei tehnicii contemporane si nu trebuie luata mai in serios de atat. Cu toate astea, unele comparatii nu merg. Imensa diversitate a adaptoarelor si telecomenzilor nu e la fel cu cea a branzeturilor. Daca la branzeturi exista o infinitate de gusturi si arome care justifica in mare masura numarul marcilor, nu acelasi lucru se poate spune si despre dispozitivele electronice.
Subiectul e nesfarsit, asa ca ma opresc aici.
mai ai geamul intreg la iphone? am vazut nu stiu cite sparte dar pe care proprietarii lor continua sa le iubeasca si sa le citeasca printre crapaturi. bine, si ca-s scumpe.
Nu făcusem referirea la d. G.L. decât pentru a contrabalansa printr-o glumă ridicolul unei evidențe, subînțeleasă și tocmai de aceea dificil exprimabilă într-un comentariu pe blog altfel decât prin ilar. Dar nu ați vrut să înțelegi asta, ci ați pus malițiozitatea - cu sau fără obiect, nu are a face - în față.
Nu despre brânzeturi vorbeam în comparație, ci despre procentajul de grăsime. Cu siguranță că există o logică : unii au nevoie de unt cu 1,4 % procentaj, iar alții cu 2,4 %. Dar ce voiam să remarc e că încercând să trăiești într-un cadru normal de viață reușești să pierzi din vedere normalitatea tocmai fiindcă ești asaltat de o imensă diversitate de obiecte. Ceea ce era doar o altă variație la ceea ce spuseserăți în spus, dar vorba lungă, bucuria oricui, nefericirea cui ascultă.
@ Anonim
Recunosc spasit ca sunt malitios, manipulator, deformator de adevar si puteti continua dvs. enumerarea de atribute negative. Din pacate, procentul de grasime dintr-un aliment nu mai e demult prilej de hamletizare, caci s-a stabilit de ceva vreme ca grasimea saturata de origine animala provoaca ateroscleroza.
@ madga
Am geamul de la iPhone in stare perfecta, asa vechi cum e. E drept si ca l-am protejat intotdeauna cu tipla, cum fac si la iPad.
Firma Apple a mizat intotdeauna pe aplecarea spre frumos a unui anumit segment de snobarime. Imi am si eu vinovatia mea. Recunosc ca mi-as cumpara un Mac foarte scump nu ca sa-l folosesc (sunt utilizator iremediabil de PC), ci pentru ca arata bine.
Situatia e chiar si mai debusolanta: Apple continua sa vanda iPhone 4s si 4 cu mufa veche. Iar pentru iPhone 5 e nevoie de un nanoSIM, mai mic chiar decat microSIM-ul generatiei anterioare.
Dar asta e, Apple nu s-a temut niciodata sa treaca de la o tehnologie la alta, fara sa-si bata prea tare capul cu compatibilitatile.
PS Parca prima generatie de iPhone nu avea conectivitate 3G?
@ calauza
Habar n-am, nu-s asa de invatat. Inseamna ca am iPhone mai recent, nici nu mai tin minte, sunt atatia ani de cand l-am luat, ca parca il am de cand lumea si pamantul (privind la scara evenimentelor tehnologice contemporane).
Trimiteți un comentariu