marți, 1 martie 2011

Sorin Gherguţ, Svetlana Cârstean, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, T. O. Bobe - Tablou de familie

Apărută în 1995 la probabil demult dispăruta editură Leka-Brîncuşi (numele e de o expresivitate involuntară remarcabilă), antologia Tablou de familie (Sorin Gherguţ, Svetlana Cârstean, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, T. O. Bobe) vine parcă din altă epocă, una în care editorii se fereau ca dracu' de tămâie să publice autori români neconfirmaţi de piaţă. Când se întâmpla, totuşi, acest lucru, se proceda cam ca în anii 1980, cu volume colective de genul desanturilor (de parcă am fi trăit undeva prin Orientul Mijlociu şi am fi avut cu toţii buncăre sub locuinţe, spre a ne feri de atacul comandourilor de scriitori). Oricum ar fi, cartea de faţă are toate şansele să devină captură valoroasă pentru bibliofili, aşa că mă ţin bine de exemplarul meu, mai ales că e cu dedicaţia unuia din autori.


Ca să procedez gospodăreşte, o sar de la beştelit comentat pe Svetlana Cârstean, care figurează în volum cu veşnica ei Floare de menghină, despre a cărei ediţie recentă am scris nu demult aici.

☺☺ Sorin Gherguţ
Contribuţia lui Sorin Gherguţ e ciclul de versuri Cronici digestive & ecologicale. Când nu vrea să pară intelectual rafinat şi cititor parodic, poetul pare să recicleze angoase bacoviene:
vezi: el e îngerul din care
ne face mama de mâncare

la comedii cu Sein şi cu Zeit
tu râzi fericit şi eu mă vait

strada îmi trece prin farfurie
avem lumină, zic carne ca să fie
( - gastro -, cu motto-ul labişian De pe frigare tata scoate-n unghii/ Inima căprioarei şi rărunchii)

simţi cum se dezumflă un pic
roata mea de la dric
roţile toate de la dricul meu
până strigi aoleu
şi simţi cum ultima roată
se face aiurea, pătrată
(Pompe funebre)

Când nu polemizează cu Labiş sau Bacovia, S. Gherguţ se joacă cu formele şi scrie poeme-grilă, în care lasă la latitudinea cititorului selecţia lexicală:

Vă invit să completăm împreună, respectând metrica:
basculez în vid
un a) fetid lichid
     b) lichid
     c) plasmă
(Poem grilă)

☺☺ Mihai Ignat
În Privirea, poetul Mihai Ignat face paradă de lecturi specializate (probabil învăţase de curând la şcoală despre actele de limbaj à la John Searle sau despre opera matematică a lui Felix Klein), fără să reuşească să stârnească emoţie sau vreun cât de mic grăunte de empatie:

Instrumentul utilizat: actul verbal directiv (după
Searle) reprezentat de „întrebare“ - element fun-
damental al metodei socratice: maieutica (etimologic:
arta moşitului) ale cărei componente se reduc la [...]
(Klein)

☺☺ Cezar Paul-Bădescu
Cu grupajul de proze Fiinţe, păsări, lucruri, tânărul (pe atunci!) Cezar Paul-Bădescu îşi anunţa romanul Tinereţile lui Daniel Abagiu, carte care a făcut oarecari valuri la apariţie (şi nu numai pentru că golanii identificau în titlu un sandhi de toată frumuseţea, pentru cine ştie despre ce e vorba). Nu m-a încântat romanul ca atare, aşadar nici textele din acest volum.

☺☺ T. O. Bobe
Contribuţia lui T. O. Bobe este Spirala (film artistic), un text care mimează fără multă convingere un scenariu de film (şi pe care autorul îl va publica, peste ani, în Centrifuga). Sunt fragmente cu un stil oarecum baroc, cu multe detalii descriptive şi căutat-plastice, fără o coeziune deosebită:

Şi dormind se scufunda într-o pâclă albă, groasă, era ca o ceaţă, dar mult mai densă, aproape de consistenţa ciorbei de burtă, şi prin ea pluteau bucăţi de carne care se organizau în constelaţii, cristale de carne cu structură geometrică, hălci sângerii se lipeau între ele, iar ceaţa se întărea şi se subţia, trasă prin tuburi lungi, calcifiată, pe ea se fixau, rotindu-se, fâşiile macre [...]

Gata, nu mai citez, că textul e plicticos oricum. Când nu ne tratează cu poeticale ca cele de mai sus, T. O. Bobe ne alimentează cu poveşti sau cu pastişe după Borges. Nu cred că autorul a reuşit să depăşească până acum maximul calitativ din Cum mi-am petrecut vacanţa de vară.

☺☺☺☺ Răzvan Rădulescu
Cu miniromanul Închipuita existenţă a lui Raoul Rizoiu, Răzvan Rădulescu e cu un cap deasupra colegilor de debut. Pasiunea pentru cai e latura ascunsă a vieţii unui contabil pensionar, Raoul D. Rizoiu (avem şi aici un sandhi sugestiv). Stilul e cel al unui scriitor născut, iar nu făcut (afirmaţia, luată din registrul teologic, e valabilă, în ordine inversă, pentru ceilalţi doi prozatori din antologie):

Raoul D. Rizoiu, pensionar în vârstă de 68 de ani, avea patima cailor şi pentru ei şi-ar fi dat şi viaţa. Dovadă stăteau cele două momente arhiimportante din existenţa sa, pe care Raoul nu rata să le povestească de fiecare dată identic şi, de la o vreme, îmbătrânind, din ce în ce mai des.
- Dragul meu, nara Rizoiu pe o bancă în Cişmigiu unui domn cu balonzaid şi servietă, a fost o mare lovitură pentru mine să văd cum se duce de râpă hipodromul de la Băneasa.

Închipuita existenţă... e un joc savant elaborat, dar cu o mare aparenţă de simplicitate, între suprafaţă şi adâncime, între ironie şi tristeţe, între real şi fantastic. Ingredientele sunt perfect dozate. Scriitorul pare să se fi născut întreg, fără vreo evoluţie, ca Minerva din ţeasta cefaleică a lui Jupiter. Nu am idee dacă textul a fost republicat, dar dacă nu, ar merita să fie.

16 comentarii:

zum spunea...

bine faceti ca tineti cu dintii de ea, nici nu stiti cat mi-o doresc. si cati altii or mai fi ca mine :)

altfel, de acord cu nota buna data lui razvan radulescu, insa la ceilalti permiteti-mi sa ma mir un pic. nici chiar cu fragmentele din cartea asta nu cred ca t.o. bobe sau sorin ghergut sunt egali cu mihai ignat (chiar n-ati ras deloc la ghergut? :)). dar, cine stie, poate citite in volum si puse unul langa altul textele astea or trai altfel... habar n-am. doar ma miram si eu.

ma bucur oricum ca ati scris despre tablou de familie.

p.s. ati dat vreodata nota maxima? daca nu ma insel, ar trebui sa fie 5 smilies. nu-mi amintesc s-o fi vazut vreodata, in afara de pacaleala de 1 aprilie :)

p.p.s. tare mi-as dori sa citesc parerea dvs. despre "cum mi-am petrecut vacanta de vara" si "teodosie cel mic"

Micawber spunea...

@ zum

Si eu salivez dupa tot felul de carti, dar nu cred sa am vreodata ocazia sa pun mana pe ele.

Sistemul meu de 'note' e pe cat de subiectiv, pe atat de imperfect. E drept, la S. Ghergut am mai mustacit, dar procedeele mi s-au parut cam ieftioare si le-am taxat ca atare.

"Nota maxima" n-am dat-o pana acum vreuneia din cartile despre care am scris pe blog. Trecerea de la 4 la 5 smiley-uri e cam ca la scare Richter, adica logaritmica, nu liniara :)

Cartea lui T. O. Bobe despre care ziceti am citit-o dar mi-a fost lene sa scriu despre ea. Cartea lui R. Radulescu am gasit-o cu mari eforturi anul trecut dar inca n-am citit-o. Poate pana la sfarsitul acestui an sa apuc. Oricum, cu greu veti gasi o persoana cu lecturi mai putin programatice sau mai dezordonate decat mine. Si inca ceva - nu-mi propun sa fiu obiectiv in aprecieri, chiar daca uneori las impresia ca as fi.

zum spunea...

@ micawber: ei, lasati, ca nu pareri "obiective" caut eu si nu de-aia-s curioasa ce credeti de teodosie sau de compunerea lui luca. :) exista alt sector responsabil cu parerilea astea obiective.

imi ziceti si mie o carte care ar primi 5 smiley-uri in caz ca ati scrie despre ea?

(ma mai gandesc daca sa ma inscriu in competitia "cine are lecturi mai dezordonate". cum cred ca cititi ceva mai mult decat mine, deci aveti sanse sa veniti cu o dezordine mai mare, ma mai abtin un pic :))

Micawber spunea...

@ zum

O carte din asta rara, de cinci stele, ar fi volumul Proza de Caragiale aparut acum vreo 40 de ani la Editura Ion Creanga cu ilustratii de Iacob Desideriu. Nu de alta, dar ne mai uitam si la editii si la cum sunt facute, nu doar la calitatea de capodopera a textului (care e incontestabila aici, oricum!).

Uitati un link ca sa va dati seama despre ce carte e vorba:

http://anticariatultau.ro/nuvele--povestiri--proza--schite-proza-i-l-caragiale-17312.html

Repet, am senzatia ca acordam prea putina atentie editiilor ca atare si am ajuns sa hapaim orbeste tot ce ne pun sub nas casaloti gen Polirom sau Humanitas, fara sa ne uitam in jur sau in trecut.

Decembrie spunea...

da! iata ca aici trebuia sa postez primul comm la raspunsul dvs.

PS :

ce dragut e !
mai multi autori la o carte trage la "cantar" cumva ?
imi aminteste de vreo enciclopedie ! :))))

capricornk13 spunea...

@micawber: intr-adevar, pare o carte de care trebuie sa va bucurati! as fi tare curioasa sa citesc si eu pe undeva textul lui Razvan Radulescu, aveti idee daca l-a reluat pe undeva?

Micawber spunea...

@ Decembrie

Culmea e ca e o carte subtirica. Editorii au fost probabil draconici cu numarul de pagini alocat fiecarui autor.

Micawber spunea...

@ capricornk13

Ei, daca ofera cineva o suma consistenta pentru cartea asta (ceva cu trei zerouri, valuta forte, desigur) ma despart de ea. Sper ca aveti simtul umorului. In rest, habar n-am daca R. Radulescu a mai publicat undeva textul respectiv - la prima vedere se pare ca nu.

zum spunea...

@ micawber: ah, aveti dreptate, e bine sa avem si editii frumoase. deci asa notati cartile :). buuun, bine ca stiu, o sa iau mai in serios cei 4 smileys, inseamna ca e foarte bun continutul dar cam prost impachetat.

@ capricornk13: nu, nu l-a mai publicat nicaieri (sa zic iar cat ne-ar trebui o cartulie cu povestirile lui RR adunate toate laolalta? :)). eu l-am citit fiindca am o copie xerox dupa Tablou de familie (de fapt doar dupa RR si Sorin Ghergut, ca restul se gasesc prin alte parti). daca vrei iti trimit si tie :)

Micawber spunea...

@ zum

Acu' nu ma luati nici prea in serios. Ma straduiesc sa fiu cat mai inconsecvent si uneori reusesc, alteori, nu.

Vazand comentariul la comentariul lui capricornk13 nu pot decat sa observ sa in curand au sa ajunga autorii astia contemporani sa circule intr-un fel de editii samizdat. Oricum, de Teodosie cel Mic am facut rost extrem de greu si am un amic care a cautat-o indelung si de pomana, pana s-a milostivit un om bun la suflet si i-a facut cadou un exemplar. Asta da autor valoros, vom zice - marfa pe care o livreaza e de calitate si se gaseste greu. Si stati asa, ca asta e situatia cu R. Radulescu, un scriitor cunoscut, rasfatat cu premii mari etc. Nici nu vreau sa ma gandesc ce se intampla cu un scriitor mai obscur.

zum spunea...

@ micawber: oh, nici nu stiti cate copii xerox dupa cartile unor autori romani contemporani circula prin lume (prin toata lumea) :)
e foarte rau, ma enervez de fiecare data cand imi e imposibil sa gasesc o carte aparuta acum un an - doi (sau chiar acum o luna - doua), comentez peste tot despre asta dar nu foloseste la nimic. pacat.

cu Teodosie cel Mic e aproape ridicola chestiunea. carte aparuta la ditamai editura, epuizata de prin 2007 daca nu ma-nsel, dorita de o gramada de lume, recompensata cu premii nu numai in romania, anuntata de cateva ori pe site-ul poliromului la "carti in pregatire" cu editia cartonata, este in continuare de negasit. concluzia pe care o trag este ca autorul nu vrea o reeditare, poate ar vrea o editie mai frumoasa si mai asteapta, cine stie (as fi de acord cu asta). altfel e inexplicabil.

Micawber spunea...

@ zum

Nu stiam ca autorii romani sunt asa de 'circulati' in fotocopii. Eu am un xerox dupa Japonezul albastru de Th. Denis Dinulescu, o carte destul de interesanta de altfel si greu de gasit, dar nu banuiam ca procedeul e asa de raspandit.

Cat despre cazul R. Radulescu, mi-e greu sa-mi dau seama ce se intampla. Adevarul e ca editurile romanesti dispun de resurse incredibile de incompetenta (chiar si la standarde nationale) si au uneori niste cai atat de incurcate ca cele ale Domnului par niste autostrazi trase cu rigla.

capricornk13 spunea...

@micawber: sunteti incredibil! lipsesc trei zile de pe blogul dvs. si trebuie sa caut in josul paginii insemnarea asta la care am comentat, fiindc-ati mai citit 5-6 carti intre timp! eu nu ma mai joc!!!!
(da, am gustat gluma :)
@zum: da, te rog frumos, trimite-mi! multumesc si scuze de intarziere, uite am recunoscut ca nu mai intrasem de mult la dl. micawber

Micawber spunea...

@ capricornk13

Acum ca m-ati prins, recunosc, ce sa fac - am cam citit, ba chiar am mai apucat sa scriu despre.

Pe de alta parte, stiti si dvs. cum e, sunt perioade si perioade. Probabil in alte saptamani am sa scriu mai putin.

A Reader spunea...

La fel ca zum, si eu mi-as fi dorit sa fi pus mana pe cartea asta si ma surpinde ca o gasiti predominant dezamagitoare. Eu pe RR, TOB si CPB ii apreciez si m-ar mira ca ultimii doi sa se prezinte chiar asa de prost la debut, dar daca n-am citit, nu pot sa va contest sentinta.

As vrea insa, la fel ca zum, sa stiu parerea dvs despre "Cum mi-am petrecut vacanta de vara", printre altele si ca sa stiu daca sunteti sau nu de acord cu mine aici (cei care n-ati citit cartea nu dati click, sunt spoilere majore).

Btw, si de-aceea sustin eu cartile electronice, pentru ca conceptul de "carte epuizata" nu va mai exista intr-o lume in care orice carte publicata va fi disponibila _si_ in varainta electronica.

Micawber spunea...

@ A Reader

Am citit Cum mi-am petrecut vacanta de vara, dar n-am apucat sa scriu despre ea. Am sa citesc postarea dvs. abia dupa ce imi voi fi scris propriul text.

Anticipand, mi s-a parut o carte destul de buna, mult peste alte texte ale lui T. O Bobe (inclusiv cel din antologia de debut). Pentru Razvan Radulescu, da, pentru C. Paul-Badescu insa, un mda (e o diferenta de una-doua clase intre cei doi, in favoarea primului).

Sunt un sustinator din ce in ce mai convins al cartilor electronice si nu bocesc cartile din celuloza, fara a le contesta insa charmul.