vineri, 1 aprilie 2011

România literară şi-a încetat apariţia

Lucrurile o luaseră demult în direcţia asta, iar acum inevitabilul s-a produs. În urmă cu doar câteva zile s-a anunţat că ziarul Gândul nu mai apare în formă tipărită. În zona culturală, persoane avizate atrăgeau atenţia de ceva vreme, cel mai recent aici, că publicaţiile literare [...] devin un articol desuet“ (Horia Gârbea) sau că numărul cititorilor unei postări de pe un blog mai răsărit îl depăşeşte pe cel al unui articol de revistă tradiţională. în cercurile de cunoscători se vorbea de multă vreme că Fundaţia Anonimul nu va mai sponsoriza, de la data de întâi, revista România literară, nemaiputând susţine pierderile imense ale publicaţiei. E vorba de ediţia tipărită, care îşi încetează astfel apariţia. Se discută încă dacă va continua apariţia versiunii online. Bineînţeles, persoanele care îi antipatizează pe mogulii răi (Patriciu, Voiculescu, Vântu), dar n-au nimic contra mogulilor buni (fraţii Păunescu) vor putea exclama, îndurerate, vai!, pentru a câta oară: ruşine, Dinu Patriciu! E notoriu faptul că Mecena din spatele României literare sau al Dilemei vechi e odiosul magnat al petrolului.

În fine, că a fost pentru unii mumă, pentru alţii mult mai puţin, România literară apare (apărea, mai exact) din 1968 şi a fost, cu bune şi rele, o instituţie în sine, ba chiar o instanţă de consacrare/consfinţire a valorilor autohtone. Pentru criticii tineri, trecerea la formatul online (dacă aşa se va întâmpla) nu va aduce mari schimbări, căci oamenii sunt oricum deprinşi cu calculatorul. Mai greu le va fi celor din generaţiile mai vârstnice, care intră în panică atunci când e vorba de un banal email. Dispariţia revistei ar putea reprezenta şi momentul pensionării acestor dinozauri indivizi. Ca să revin la tema postării, se pare că redacţia a decis să restituie contravaloarea abonamentelor care nu vor putea fi onorate din cauza desfiinţării revistei. Pentru detalii şi alte anunţuri importante, citiţi aici.
UPDATE: Cititorii atenţi şi-au dat desigur seama că e vorba de o păcăleală de 1 aprilie. Atenţi au ba, unii trebuie să fost încântaţi, alţii, oripilaţi, alţii, sâcâiţi, unii, indignaţi, unii, satisfăcuţi şi - sper - majoritatea - indiferenţi, nu de alta, dar lucrurile rele li se întâmplă numai altora.

22 de comentarii:

aimengrui spunea...

Era cat pe-a ci sa-mi sara inima citind postarea dvs. Din fericire (pentru mine) este inca (cel putin in momentul de fata) la lacul Ei.

george geacăr spunea...

foarte trist, dar previzibil. nu mai citeam rl de ani buni

Mircea Pricăjan spunea...

Mi-a stat o clipă inima-n loc. :)

dragoş c spunea...

dar e revoltator!
eu ce mai citesc obsedant saptamana de saptamana?

magda spunea...

intial, uitindu-ma la poza de-un patos atipic, nu m-ai. citind, m-ai. ce-i drept, la fel m-am indoit si la poza cu gagica pe jumate dezbracata de la postarea despre cautarile pe google, dar acolo era treaba serioasa.

Alexandru spunea...

Pe mine chiar m-aţi păcălit :) Eram gata să lăcrimez, ţin la revista asta, mi-a fost ”mumă”, o mai citesc şi-acuma, deşi mi se pare că unele numere vin cumva din arhive, chiar de la apariţie.

Coincidenţă, ieri citeam poemul ”românia literară” de Dan Sociu :)

Micawber spunea...

@ aimengrui

Imi pare rau ca era sa va provoc un eveniment cardiac. Vorba lui Arghezi, va trebui sa pipaiti si sa urlati:este! convingandu-va ca lucrul e la locul lui.

Micawber spunea...

@ george geacăr

Sâc! V-am pacalit!

Micawber spunea...

@ Mircea Pricăjan

Si dvs. va cer iertare pentru sincopa - ce sa va fac daca aveti investitii afective din acestea :)

Micawber spunea...

@ dragoş c

Noroc ca n-a fost nevoie sa faceti efortul identificarii unor noi lecturi.

Micawber spunea...

@ magda

Nu pricep cum e poza aia de un patos... atipic, ba chiar de un patos de care-o fi, dar e intotdeauna sanatos sa aveti indoieli. Mai sanatos decat sa n-aveti, oricum.

Micawber spunea...

@ Alexandru

Sa mai spuna cineva ca nu-si au si publicatiile astea 'fanii' lor, oricat de sinistru ar suna cuvantul.

Anton spunea...

Eu m-am prins din prima. Nu fiindcă aş fi cine ce om de o mare perspicacitate, dar luasem revista chiar de dimineaţă, aşa că dovada că postarea-i o nouă farsă de-a dumnevoastră o aveam chiar sub nas.
Oricum, mi se pare că v-a reuşit binişor şi de data asta, având în vedere ce de emoţii aţi mai creat.
Totodată e îmbucurător să vezi că o eventuală dispariţie a acestei bătrâne, prestigioase - dar şi, de ce să n-o recunoaştem, cam prăfuite prin unele articole - reviste de cultură ar produce o asemenea tristeţe şi îngrijorare.
Pe undeva, cei de la România literară ar trebui să vă mulţumească pentru publicitatea pe care le-aţi făcut-o şi pentru interesul pe care, iată, aţi reuşit să-l resuscitaţi multor cititori.

Micawber spunea...

@ Anton

Cu cititori asa de vajnici ca dvs., ba chiar platitori, revista n-are a as teme de faliment prea curand. In rest, aveti dreptate - important e sa se scrie de tine, de bine sau de rau, dar sa se scrie.

Şerban Tomşa spunea...

M-ați păcălit ! Chiar am crezut că România literară își va înceta apariția. Citesc publicația asta de prin 1970 și am avut o strângere de inimă, citind începutul articolului dumneavoastră...

Micawber spunea...

@ Serban Tomsa

Nici nu-mi imaginasem ca exista atatea atasamente de intensitate aproape erotica cu publicatia asta :)

Monica Tarţa spunea...

Este foarte tristă vestea, iar când am deschis linkul să citesc am văzut bancul din header :)) Bittter sweet feeling :)

Micawber spunea...

@ Monica Tarţa

Am mai identificat o persoana pentru care vestea ar fi fost una trista. Vroiam sa vad si din aceia care s-ar fi bucurat.

Anonim spunea...

Amice esti idiot...

Anonim spunea...

ce pacat ca e doar o farsa si nu e un adevar pe care il asteapta multa lume buna

Micawber spunea...

@ Anonim 1

Cine spune, ala este - ca magaru' din poveste.

Micawber spunea...

@ Anonim 2

Habar n-am, nu cred ca cunosc oameni din "lumea buna".