6 iulie 2012

O fată greu de mulţumit şi câteva din impresiile ei muzicale

Judecând după notaţiile din Jurnalul unei fete greu de mulţumit, gusturile muzicale ale lui Jeni Acterian nu contrazic aşteptările pe care le-ai avea de la o fată de bună condiţie intelectuală a anilor 1930. În cămăruţa din casa părintească de pe Căpitan Preoţescu 22, găsim un aranjament convenţional cu „[u]n cap al lui Nietzsche în peniţă, la care ţin mult; o mască a lui Beethoven; un tablou în cărbune cu capul lui Beethoven şi fotografiile lui Dostoievski, Shakespeare şi Wagner”.

Ca şi alţi melomani ai epocii (cazul lui Anton Holban e notoriu), Acterian urmăreşte atent transmisiunile de la marile evenimente muzicale europene. Însemnarea de pe 8 august 1936 (când autoarea avea puţin peste 20 de ani) se referă la o reprezentaţie de la Festivalul de la Salzburg:

La ora 18, posturile noastre de radio transmit din Salzburg „Maeştrii Cântăreţi” de Wagner. La pupitru: Arturo Toscanini, cu Lotte Lehmann în rolul Evei, Hans Herman Niesen în Sachs şi Charles Kulmann în rolul lui Walter. E unul din marile evenimente muzicale ale anului. De n-ar lătra câinele.

Grafia numelor străine e cam după ureche (Herman în loc de Hermann, Niesen în loc de Nissen). Peste două zile autoarea jurnalului notează:

Wagner-ul de alaltăieri a fost prima mea adevărată şi totală emoţie muzicală. Perfecţia execuţiei Filarmonicii din Viena nu poate fi descrisă. Probabil mâna lui Toscanini. Cu toate acestea, poate că ar fi fost de dorit alte voci. Lotte Lehmann, Niesen, Kulmann şi alţii nu m-au entuziasmat. Aş fi preferat, poate, să ascult numai orchestra.

Începătoare în ale creaţiei wagneriene, Jeni Acterian intuieşte un adevăr îndeobşte cunoscut, anume că în drama muzicală a compozitorului german partea melodică e distribuită în principal orchestrei, în vreme ce vocea are un rol mai mult declamator. De aici poate şi dorinţa naivă de a fi ascultat doar orchestra.

Uvertura la Meistersinger dirijată de Toscanini:

Fotografia (de aici) surprinde scena finală a Maeştrilor... în montarea de la Salzburg 1936. Citatele sunt luate din Jurnalul unei fete greu de mulţumit, ediţie nouă revăzută, Humanitas 2008.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Fata greu de multumit avea gusturi bunicele in ceea ce priveste muzica si lecturile.

Wilkins Micawber spunea...

@ lorellei93

Nici n-am zis ca-s gusturi bune sau rele :)