Poza alăturată,
binişor afectată de trecerea vremii şi retuşată pentru a scoate mai bine în
evidenţă personajul central, a fost făcută în Florida în ziua de Sf. Valentin a
anului 1929. Pe vremea aceea America nu numai că nu exportase pretutindeni
sărbătoarea îndrăgostiţilor, dar nu o cunoştea prea bine nici ea. Sfântul cu
pricina era celebrat mai ales în comunităţile – ce-i drept, numeroase – ale
italienilor catolici. De la acest grup etnic mare şi influent obiceiul de a
marca ziua de 14 februarie s-a răspândit treptat şi în alte zone ale societăţi
americane şi, în vremurile globalizării, peste mări şi ţări. Dar să trecem la
domnul din fotografie. Tânăr (abia împlinise 30 de ani), deşi cam grăsuţ (va
muri în urma unui infarct miocardic înainte de a împlini 50 de ani), omul ştia
să guste plăcerile vieţii (poza ne arată maşina de lux parcată în curtea
reşedinţei de vacanţă din Miami). Nici cu dragostea nu stătea prost. Se
însurase înainte de a împlini 20 de ani cu aleasa inimii sale şi ducea o viaţă
exemplară de familist. Până aici, o poveste relativ banală din ţara tuturor
posibilităţilor, chiar dacă eram în plină eră a prohibiţiei. Pe domnul din poză
îl chema Al Capone şi era capo al
mafiei din Chicago. Ziua de Saint Valentine a anului 1929 a constituit momentul
unei răfuieli sângeroase între bandele mafiote regizate de Capone, cunoscută în
istorie drept masacrul din ziua de Sf. Valentin. În rest, omul nici usturoi nu
mâncase, nici gura nu-i mirosea. Era în Florida şi se sorea în costum de baie.
Cum să fie vinovat pentru grozăviile din Oraşul vânturilor?
Unde dai şi unde
crapă. Capone a scăpat de acuzaţiile pentru crimele din ziua Sfântului
Valentin, însă incidentul a contribuit – paradoxal – la creşterea notorietăţii
sărbătorii, iar trecerea oceanului n-a mai fost decât o chestiune de timp. O fi
bine, o fi rău, chiar nu ştiu. Unii înfierează noua sărbătoare, considerând-o
marcată de un mercantilism excesiv şi de un mimetism inexcuzabil. Alţii,
dimpotrivă, o privesc ca pe un semn de adaptare la spiritul vremurilor. Habar
n-am cum e mai bine, dar să nu uităm că acum un secol şi ceva nu puţini erau,
la noi, cei care înfierau sărbătorirea Crăciunului cu brad cu globuri şi
beteală şi moş cu barbă albă şi halat roşu. Prea era pe stil nemţesc – şi chiar
era! În altei imagini iconice pentru ziua de Sf. Valentin (cu excepţia
nesfârşitelor inimioare însângerate, ca la masacru), mie îmi tot vine să
studiez poza cu Al Capone în Florida. Ce vegetaţie luxuriantă... şi nici nu era
sezon de uragane.
Fotografia şi o parte din informaţii
provin din albumul Capone: A Photographic
Portrait of America’s Most Notorious Gangster realizat
de ziarul Chicago Tribune. Textul postării de azi a fost publicat iniţial în
numărul pe februarie al revistei Cronica
veche (aici).
Un comentariu:
Asta-mi aduce aminte de o poezioară, dintr-unul din romanele polițiste scrise în tandem, de cuplul E. Barbu și N.P.Mihail (nu știu cât de mare era, acolo, influența anglo-saxona, cunoscând aprehensiunea pentru plagiat a maestrului Barbu):
Când dorul tău s-a preschimbat în chin
Și-ai vrea să-ți vezi iubita mult visată,
Aprinde-un foc sub Sfântul Valentin
Și mergi încotro umbra îți arată...
Trimiteți un comentariu